Sărbătoarea prilejuită de cei 16 ani de activitate efectivă desfăşurată de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, legată strâns de data intrării în vigoare - 28 februarie 1994 - a prevederilor tarifare corespunzătoare serviciilor prestate, este un prilej de mândrie naţională pentru a ne reaminti că România, înainte de a fi membru ICAO, a fost, alături de alte 38 de state, semnatara Convenţiei Internaţionale a Aerului – ICAN, înfiinţată în 1919 cu ocazia Conferinţei de pace de la Paris. ICAN a fost organismul internaţional care a pus bazele conceptului "safety" de astăzi, stabilind principiile reglementării navigaţiei aeriene, înmatriculării aeronavelor, certificării de navigabilitate, certificării competenţei personalului aeronautic, survolului, transportului aerian, încheierii aranjamentelor între statele contractante.
Obiectivele strategice contemporane ale aviaţiei civile internaţionale pentru reglementarea, siguranţa, securitatea, eficienţa şi continuitatea operaţiunilor aeriene şi a protecţiei mediului în care se desfăşoară acestea, îşi au o parte din rădăcini în contribuţia specialiştilor români, care, în anul 1920, la numai un an de la aderarea României la ICAN, au promovat prin Decretul nr. 4146, publicat în "Monitorul oficial" nr. 67/1920, "Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiunii Aviaţiei", for tutelar al "liniilor de navigaţiune aeriană aparţinând statului". Prin atribuţii ca: "Îndeplinirea tuturor obligaţiunilor dictate de convenţiunile internaţionale pentru reglementarea navigaţiunii aeriene" şi "Reglementarea şi politica întregii navigaţiuni aeriene, exclusă aviaţiunea militară", menţionate în mod expres în cuprinsul regulamentului, acesta poate fi considerat actul de naştere al autorităţii aeronautice civile române.
De-a lungul timpului, cu toate vicisitudinile provocate de evenimentele beligerante şi politice ale diferitelor epoci traversate, în ţara noastră s-a dezvoltat, pas cu pas, un sistem aeronautic civil bine reglementat, caracterizat printr-un nivel de siguranţă deosebit, ce situează România pe locuri fruntaşe pe plan internaţional.
Astfel, în corelaţie cu procesul de înmatriculare desfăşurat de AACR, indicativul "YR" inscripţionat pe aeronavele civile şi în prezent, datează din anul 1932, devenind simbolul tradiţional al aviaţiei româneşti.
Brevetele de pilot profesionist de primă clasă şi pilot de linie aviaţia civilă, similare licenţelor emise de AACR personalului navigant în prezent, au fost instituite în 1962.
Evoluţia sistemului legislativ al aviaţiei civile române, iniţiată în anul 1920 prin "Regulamentul pentru organizarea şi funcţionarea Direcţiunii Aviaţiei", a continuat pe plan naţional prin stabilirea, în perioada 1948-1950, a regimului de zbor în spaţiul aerian al României pentru aeronavele de toate categoriile şi de orice naţionalitate, prin intrarea în vigoare a primului Cod aerian în data de 5 decembrie 1953, prin promovarea, în anul 1977, a Regulamentului tehnic al aviaţiei civile şi prin apariţia altor acte normative în perioada 1980-1990.
Odată cu schimbările politice survenite în rândul statelor semnatare a Tratatului de la Varşovia, porţile legislative ale spaţiului aerian european s-au deschis şi România a transpus în ritm alert prevederile reglementărilor europene în legislaţia naţională, consolidând, în acelaşi timp, prin OG 29/1997 şi Legea 399/2005 şi Codul aerian român.
Ca apreciere a eforturilor depuse şi a activităţilor de succes realizate în domeniul aeronautic civil, România a devenit membru al "cluburilor" aeronautice de elită europene şi internaţionale: în aprilie 1965 a fost depusă notificarea de aderare la Organizaţia Internaţională a Aviaţiei Civile (ICAO), în 1991 s-a alăturat statelor Conferinţei Europene a Aviaţiei Civile (ECAC), în 1996 a devenit membru Eurocontrol, în decembrie 2000 a obţinut statutul de membru cu drepturi depline al Joint Aviation Authorities (JAA), în septembrie 2002 a semnat Acordul Bilateral (Aviation Safety Agreement - BASA) cu Statele Unite ale Americii, iar în ianuarie 2007, ca urmare a aderării la uniunea Europeană, a devenit membru cu drepturi depline al European Aviation Safety Agency (EASA).
Ca urmare a acestor parteneriate, în România s-au desfăşurat evenimente marcante pentru aviaţia civilă internaţională: în 1980 a avut loc prima reuniune ICAO organizată în estul Europei, în 1994 s-a desfăşurat a 43-a Reuniune ECAC, la nivelul directorilor generali, printre primele organizate în alt amplasament decât sediul ECAC de la Paris, în 2001 Comitetul JAA şi-a desfăşurat una dintre întrunirile anuale la Bucureşti, iar pe parcursul anului 2009, cu ocazia auditului efectuat de ICAO pentru supravegherea siguranţei aviaţiei civile în România, s-au organizat sesiuni de instruire având ca temă "ICAO Safety Management System – SMS" şi "ICAO State Safety Programme – ICAO SSP" (primul de acest fel organizat de ICAO în Europa), precum şi prima reuniune regională la nivel înalt din Europa privind siguranţa în aviaţia civilă internaţională, ca parte a unui nou concept iniţiat în cadrul mandatului de membru deţinut de România în Consiliul ICAO.
Cel mai semnificativ eveniment al anului 2009, a fost auditul efectuat de ICAO, în perioada 23 martie – 1 aprilie, în cadrul "Programului Universal de Auditare a Siguranţei Aeronautice (USOAP)". Rezultatele acestui audit au demonstrat faptul că, în România standardul de siguranţă aeronautică este atins şi oferă garanţii solide.
Indiferent că s-a numit Direcţiunea Aviaţiei, Subsecretariatul de Stat al Aviaţiei Civile sau Departamentul Aviaţiei Civile, Autoritatea Aeronautică Civilă Română şi-a urmat şi realizat cu responsabilitate obiectivele, contribuind pe deplin la promovarea, pe plan intern şi internaţional, a unei imaginii de excepţie a aeronauticii româneşti. Ambientul, climatul de lucru şi echipamentele asigurate, la nivelul standardelor europene, în noul sediu AACR - inaugurat în toamna anului 2002 - şi modul în care au fost asumate, organizate, desfăşurate şi finalizate proiectele şi activităţile AACR, se datorează conducerii acestei instituţii, celor care, de la înfiinţare şi până în prezent, au deţinut calitatea de directori generali şi cărora le mulţumim.
Cu mândrie şi aleasă consideraţie Colectivul AACR